ŞTEFAN-SORIN GOROVEI

Contact:stefangorovei@yahoo.fr

Angajat la Centru: din 2003, la Sectorul de Istorie Medievală.

Locul şi data naşterii: Fălticeni, jud. Suceava, la 28 iulie 1948.

Studii: A absolvit Facultatea de Istorie a Universităţii din Iaşi în 1971.

Activitate profesională, locuri de muncă: Cercetător la Institutul de Istorie şi Arheologie „A. D. Xenopol” din Iaşi, în anii 1977-2003, iar din anul 2003 funcţionează – pe linie de cercetare academică – la Centrul de Istorie şi Civilizaţie Europeană al Filialei Iaşi a Academiei Române. Doctor în istorie al Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi, 1993, cu lucrarea: Întemeierea Moldovei. Probleme controversate (Iaşi, Editura Universităţii, 1997, 332 p). Este profesor la Facultatea de Istorie a Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi, Catedra de Istorie Medievală. În 2006 a primit dreptul de a conducere lucrări de doctorat, în specialitatea istorie medievală românească.

Teme de interes ştiinţific: Istoria Evului Mediu românesc şi a epocii premoderne; istoria Puterii, istorie politică, socială, culturală; genealogie; heraldică; istoria oraşelor; istorie eclesiastică.

Activitate editorială: Membru în comitetele de redacţie ale următoarelor publicaţii: „Analele Putnei”; „Analele Ştiinţifice ale Universităţii „Al. I. Cuza” (seria istorie); „Arhiva Genealogică”; „Europa XXI”; „HERB. Revista Română de Heraldică”; „Revista de Istorie Socială”; „Revue des Études Roumaines”.

Alte activităţi: Membru-fondator al Comisiei Naţionale de Heraldică, Genealogie şi Sigilografie a Academiei Române, din 1971; Membru al Societăţii „Majestas” pentru promovarea studiului suveranităţii, din 1985; Membru al Asociaţiei Istoricilor Europeni, din 1985; Membru-fondator (membre académicien) al Academiei Internaţionale de Genealogie, din 1998. În perioada 9-13 mai 2007 a organizat şi condus, la Iaşi, cel de Al V-lea Colocviu Internaţional de Genealogie, sub egida Academiei Internaţionale de Genealogie şi a Institutului Român de Genealogie şi Heraldică „Sever Zotta”, al cărui Cancelar este din anul 2003.

Funcţii onorifice, premii: Premiul „Nicolae Bălcescu” al Academiei Române pentru monografia Muşatinii, Bucureşti, 1976, 172 p. (reeditată la Chişinău, 1991). În anul 2004 a fost decorat cu Ordinul „Meritul Cultural” în grad de Ofiţer.

Publicaţii (volume, selectiv):

- Dragoş şi Bogdan, întemeietorii Moldovei. Probleme ale formării statului feudal Moldova, Bucureşti, 1973, 168 p.

- Muşatinii, Bucureşti, 1976, 172 p. (reeditată la Chişinău, 1991)

- Petru Rareş (1527-1538, 1541-1546), Bucureşti, 1982, 230 p.

- Întemeierea Moldovei. Probleme controversate, Iaşi, 1997, 332 p.

- Între istoria reală şi imaginar. Acţiuni politice şi culturale în veacul XVIII, Editura Universităţii „Al. I. Cuza”, Iaşi, 2003, 240 p.

-Ştefan S. Gorovei, Maria Magdalena Székely, Princeps omni laude maior. O istorie a lui Ştefan cel Mare, cu un Cuvânt înainte şi Postfaţă de Înalt Prea Sfinţitul Pimen, Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor, Sfânta Mănăstire Putna, 2005, 629 p. + 59 ilustraţii.

Carte tipărită cu binecuvântarea Înalt Prea Sfinţitului Pimen, Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor.

- Mănăstirea Dragomirna, cu fotografii de Victor Bortaş, Bucureşti, Editura „Victor B Victor”, 2006, 120 p.; în limbile română, engleză, franceză, germană.

- Maria Asanina Paleologhina. O prinţesă bizantină pe tronul Moldovei, în colaborare cu Maria Magdalena Székely, Sfânta Mănăstire Putna, 2006, 290 p. + 234 fig. + 5 planşe color. Carte tipărită cu binecuvântarea Înalt Prea Sfinţitului Pimen, Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor

Studii (selectiv, 2003-2007):

-„Analele Putnei”, III, 2007, 2, 128 p. (ISSN 1841 – 625X), vol. îngrijit de Ştefan S. Gorovei şi Maria Magdalena Székely.

-„Analele Putnei”, IV, 2008, 1, 298 p. (ISSN 1841 – 625X), vol. îngrijit de Ştefan S. Gorovei şi Maria Magdalena Székely.

-Ştefan S. Gorovei, Maria Magdalena Székely, coordonatori, Pomenirea lui Ştefan cel Mare, II, carte tipărită cu binecuvântarea Înalt Prea Sfinţitului Pimen, Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor, Mănăstire Putna, 2009, 130 p.

-„Analele Putnei”, IV, 2008, 2, 332 p., volum îngrijit de Ştefan S. Gorovei, Maria Magdalena Székely.

-„Arhiva Genealogică”, VII (XII), 2000, 1–4, 308 p., volum îngrijit de Ştefan S. Gorovei, Maria Magdalena Székely.

- Mucenicia Sfântului Ioan cel Nou. Noi puncte de vedere, în vol. Închinare lui Petre Ş. Năsturel la 80 de ani, Brăila, 2003, p. 555-572.

- Un ctitor uitat la Putna şi asocierea la atributele puterii suverane, în „Studii şi materiale de istorie medie” (SMIM), XXI, 2003, p. 257-270.

- „Maria Asanina Paleologhina, Doamna Moldovlahiei”, I, în SMIM, XXII, 2004, p. 9-50.

- Stemele lui Ştefan cel Mare de la Cetatea Albă, în SMIM, XXIII, 2005, p. 215-226.

- Titlurile lui Ştefan cel Mare. Tradiţie diplomatică şi vocabular politic, în SMIM, XXIII, 2005, p. 41-78.

- Un dar uitat şi posibila lui semnificaţie, în „Analele Putnei”, I, 2005, 1, p. 35-46.

- Feudele ardelene ale lui Ştefan cel Mare. Observaţii pe marginea izvoarelor, în „Analele Putnei”, I, 2005, 1, p. 123-132.

Referinţe:

- Enciclopedia istoriografiei româneşti, coord. Ştefan Ştefănescu, Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1978, p. 161.

- Emil Satco, Enciclopedia Bucovinei, vol. I, Suceava, Editura Princeps, 2004, p. 437-438.

- Bibliografia istorică a României, vol. V-X, Bucureşti – Cluj-Napoca, 1980-2005.